Adamus Saint- Germain-17.iulie 2009

CERCUL CRIMSON

CONFERINŢA DE VARĂ A NOII ENERGII - 2009

Breckenridge, Colorado, SUA

Adamus Saint-Germain

Transmis prin channel de Geoffrey Hoppe

Prezentat Cercului Crimson

17 iulie 2009

www.crimsoncircle.com

Precizare:

Toate drepturile asupra acestui material aparţin exclusiv lui Geoffrey Hoppe, Golden, Colorado, SUA. Prezentul material nu poate fi distribuit decât gratuit, în limba engleză şi în traducere în orice altă limbă. Prezenta versiune în limba română este realizată de Georgiana, pentru www.ascensiunea.ro. În cazul preluării pe alte site-uri sau bloguri, rugăm să preluaţi şi aceste elemente. Namaste!

Eu nu sunt domnul Germain. (multe râsete, căci Adamus se referă la cântecul cântat de Anders Holte, numit “Ordinary Saint” – „Sfântul obişnuit”) Eu Sunt Cel Ce Sunt, Adamus Saint-Germain sau, mai bine pronunţat, (cu accent franţuzesc) Adamus Saint-Germain, într-adevăr. Ce încântare să fiu aici cu toţi aceşti Shaumbra.

Am fost destul de ocupat în ultimul timp. Îmi cer scuze tuturor că nu am petrecut ceva mai mult timp cu voi. Şi, apropo, nu sunt „sfântul obişnuit”, dragă. (multe râsete) Eu sunt Adamus. (mai multe râsete) V-aş putea spune nişte poveşti foarte lungi despre sfinţii obişnuiţi şi, ei bine, de asta se spune că sunt obişnuiţi. (mai multe râsete) Ei costă un ban duzina. (râsete) Eu sunt un diamant. (mai multe râsete, râde şi Adamus)

Dar în ultimul timp chiar am fost ocupat. V-am însoţit pe mulţi dintre voi în călătoria spre acest munte, mi-am făcut apariţia în faţa voastră, însă în conversaţiile noastre, uneori de noapte, alteori de zi,am fost puţin retras. M-am aflat în procesul de a-l ajuta pe Tobias să renască. Oh, nu subestimaţi dificultatea de a lua un evreu bătrân şi mort ca să-l pui într-un băiat de zece ani! (multe râsete şi aplauze) Ne-a solicitat mult pe Kuthumi şi pe mine ca să-l împingem în Sam!

Ştiţi, de fapt naşterea este mult mai dificilă ca moartea, este mult mai traumatică. Moartea este uşoară. După ce treceţi de frica iniţială, veţi descoperi că sunteţi pe partea cealaltă, în general înconjuraţi de cei pe care îi cunoaşteţi şi îi iubiţi, în împrejurimi foarte plăcute, eliberaţi de corpul fizic. Este, de fapt, o eliberare. Naşterea... naşterea este traumatică. Ştiţi că aveţi o călătorie lungă în faţă. Ştiţi că veţi uita mult. Ştiţi că va trebui să toleraţi multe din partea multor oameni.  

Aşa că, indiferent dacă Tobias vine astăzi aici şi vorbeşte despre întoarcere – într-adevăr, el abia aşteaptă – chiar şi el trece prin luptele sale, prin cum este să se reintegreze într-un corp. Slavă domnului că a ocolit naşterea fizică efectivă. Dar, totuşi, o parte din el, o parte din spiritul său rezistă, opune rezistenţă - partea din el care îşi aminteşte cum a fost să fie om, dificultăţile şi, mai mult decât orice, uitarea care apare atunci când vă întoarceţi în corpul fizic.

Aşa că am fost ocupat cu toate acestea, dar ce onoare este să mă aflu aici cu voi, astăzi! Voi schimba puţin programul din după-amiaza aceasta, fiindcă schimbarea este un lucru bun. Eu am privit energiile de aici în ultimele zile. V-am simţit pe absolut fiecare dintre voi. Am împărtăşit vieţi cu mulţi dintre voi. Vă cunosc bine. Am observat energia adunării, pentru ce sunteţi aici, prin ce treceţi în vieţile voastre acum.

Încrederea

Un lucru pe care îl ştiu despre fiecare dintre cei aflaţi aici, fără excepţie, este că aţi avut vieţi în care aţi fost foarte, foarte încrezători, în care eraţi aroganţi. Aţi avut vieţi în care aţi fost foarte puternici, în care i-aţi controlat pe alţii, în care aţi avut bogăţii extraordinare, în care aţi fost vestiţi. Da, fiecare dintre voi. Unii dintre voi vă purtaţi cam timid acum, dar eu vă cunosc. Am văzut acele vieţi ale voastre.

Oh, au fost nişte vieţi magnifice, într-adevăr. Au fost un fel de vieţi clasice sau nişte jaloane cele în care aţi avut această putere şi stimă, acea încredere în voi. Oh, înţeleg cum este, am trecut şi eu prin asta. Dar am depăşit-o. (râsete, Adamus râde) Oh, dragi Shaumbra, îmi place mult să glumesc cu voi.

Am văzut încrederea pe care aţi avut-o în trecut. Acum aţi venit în această viaţă, iar unii dintre voi, da, aţi adus acea încredere cu voi. Unii dintre voi aţi lăsat-o în urmă la modul absolut, spunând că nu aveţi de gând să mai aveţi încă o viaţă ca aceea, nu încă una în care să aveţi aroganţa umană, încrederea excesivă. Dar chiar acum noi stăm aici şi eu privesc ce se petrece, ce se întâmplă în interiorul vostru. Una dintre probleme este încrederea. Vă este smulsă. Vă este luată, iar ce mai rămâne din ea vă este smuls din nou.

Încrederea este ceva interesant. În mare parte este artificială. Încrederea este un mod prin care voi ajungeţi să vă înţelegeţi pe voi înşivă ca oameni. V-aţi construit încrederea, aţi construit platforma sau baza iluziei voastre umane. Uneori încrederea poate fi un mod de a vă glorifica tot caracterul uman. Da, uneori este o mândrie adevărată în realizările voastre, o mândrie autentică în a vă atinge scopurile şi în a obţine mari rezultate, dar în general este o bază artificială. Ceea ce se petrece acum este că sunteţi în cursul marii schimbări de la fiinţa umană obişnuită la adevăratul sine divin.

Acea încredere vă este smulsă şi doare. Voi încercaţi să vă întoarceţi la ea. Încercaţi să vă reconstruiţi încrederea. Poate că încercaţi să strângeţi ceva bani, să scrieţi o carte sau ceva muzică, iar apoi, când nu primiţi răspunsul pe care îl căutaţi, încrederea voastră cade tot mai jos. Este făcută bucăţi. Vă simţiţi disperaţi – “Cum să îmi reconstruiesc identitatea? Cum să îmi identific valoarea? Cum să mă întorc la orice fel de identitate?” Apoi încercaţi să vă întoarceţi să vă construiţi încrederea, să o re-creaţi sau să construiţi vechea iluzie despre voi înşivă. Ştiţi, asta nu se va petrece.

Încrederea este artificială. Încrederea este un mod de a vă experimenta pe voi înşivă ca oameni, dar, în cele din urmă, nu şi ca fiinţă divină. Încredea pe care aţi avuto odinioară, încrederea care vă este smulsă acum, este înlocuită de altceva, foarte, foarte diferit, dar mult mai frumos, mai expansional. Este înlocuită de Conştienţa Fiinţei – de fiinţa voastră.

Conştienţa Fiinţei

Adevărata Conştienţă a Fiinţei nu are nevoie de încredere. Nu are nevoie să se asocieze pe sine cu anumite realizări – bani în bancă, prezentabilitate, favorurile altor oameni, putere, titluri, poziţii – toate acestea sunt încrederea falsă.

Voi mergeţi acum spre conştienţa absolută a fiinţei voastre. Nu are nevoie să se glorifice pe sine. Pur şi simplu este. Nu are nevoie să-şi adore realizările, nu are nevoie să demonstreze ceva despre sine. Conştienţa autentică a fiinţei nu are nevoie să păstreze evidenţele, arhiva a ceea ce aţi făcut, pe unde aţi fost, slujbele, titlurile sau orice altceva. Este mulţumită prin sine. Conştienţa Fiinţei este încrederea Noii Energii. Nu are nevoie de nimic altceva. Nu are nevoie să fie hrănită, nu are nevoie să acumuleze, nu are nevoie să găsească moduri noi de a se identifica pe sine. Este ceea ce este.

Şi, destul de ciudat, în acea stare de A Fi în care fiecare dintre voi intraţi, ceea ce acum aţi numi realizările sau capacităţile voastre devin brusc foarte naturale. Nu mai este nevoie să munciţi ca să manifestaţi nimic. Pur şi simplu. Este rezultatul natural al conştienţei fiinţei voastre. Nu aveţi nevoie să acumulaţi bani. Nu sunteţi nevoiţi să descoperiţi noi căi de a vă glorifica pe voi înşivă. Pur şi simplu devine. Voi vă glorificaţi prin actul de a fi conştienţi de fiinţa voastră.

Ceva ciudat se petrece. Vă scărpinaţi în cap şi spuneţi: “Deci pentru toate vieţile în care m-am luptat, am întâmpinat provocări, am trecut prin dificultăţi, am trecut prin dureri şi stress – am obţinut doar lucrurile care sunt absolut rezultatul natural al conştienţei fiinţei”. Da, absolut.

Pare o contradicţie, dar de fapt nu este, fiindcă în noua Conştienţă a Fiinţei voi aduceţi toate energiile vechi ale vechii încrederi. Ele vin acum ca să creeze ceea ce aţi încercat mereu să creaţi înainte şi fac asta natural. Fac asta fără niciun fel de presiune. Fac asta fără niciun fel de provocare. Pur şi simplu se petrece.

Acum se mai petrece ceva amuzant. Dacă mai există orice rămăşiţe ale vechiului sine uman în acest punct, îi lipseşte provocarea. Îi lipseşte jocul. Îi lipseşte senzaţia de a trebui să se afirme pe sine şi lupta pentru a se manifesta. Există tendinţa de a vrea să se întoarcă şi să spună: “Vreau calea veche, pentru că fost amuzantă”. Văd că nu râdeţi. (câteva râsete, râde şi Adamus)

Dar şi asta trece foarte repede şi ajungeţi să realizaţi fluxul natural. Ajungeţi să realizaţi că totul vine la voi. Este atras. Este pur şi simplu acolo. Nu există niciun motiv pentru a face lucrurile dificile. Spiritul nu a cerut niciodată să fie dificil – voi aţi făcut asta. Spiritul nu a vrut niciodată să fie o provocare pentru voi, dar voi eraţi fascinaţi de provocări. Eraţi fascinaţi de tot acest joc. Dar acum văd în fiecare dintre voi că aţi terminat cu asta. Sunteţi pregătiţi să mergeţi mai departe.

Mişcarea energiei

Ceea ce aş vrea să fac în această după-amiază, în această sesiune, în loc de a vorbi mult, este să intrăm în mişcare, în simţire. Vedeţi voi, acea încredere, încrederea umană din Vechea Energie pe care aţi avut-o, pleacă. Fie se dizolvă, fie va fi smulsă, pentru că aţi făcut o alegere. Aţi făcut alegerea de a trece prin procesul ascensiunii acum. Aţi făcut alegerea de a elimina cadrul sinelui uman vechi, iar parte din acel cadru este încrederea veche.

Ceea ce aş vrea să faceţi în restul acestei sesiuni, pe măsură ce vom intra în mişcarea energiei, este să lăsaţi acea încredere să plece natural. Încetaţi să mai încercaţi să vă ţineţi de ea. Încetaţi să vă mai prezentaţi prin realizările voastre. Încetaţi să mai încercaţi să re-creaţi o încredere falsă în voi înşivă. Eliberaţi-o. Eliberaţi-o.

Este ceva mare, pentru că o parte a vechiului sine uman pe care încă îl mai aveţi încă mai vrea să se ţină de ea, încă se teme de ceea ce s-ar petrece dacă nu aţi mai avea niciun fel de încredere în voi înşivă. Însă dragi, dragi Shaumbra, lăsaţi încrederea veche să plece. Daţi-i voie să fie înlocuită cu conştienţa fiinţei voastre.

Astfel că în această după-amiază, pe măsură ce vom trece prin mişcările energiei, daţi-vă voie să vă mişcaţi. Îndrăznesc să spun să numiţi asta dans, căci unii dintre voi s-ar putea să se teamă şi să fugă – încuiaţi uşile, acum! (râsete)

Daţi-vă voie să vă mişcaţi, orice ar însemna asta. Stând pe scaun, daţi-i voie să se mişte şi el. Ridicaţi-vă, mişcaţi-vă. Lăsaţi picioarele să se mişte, lăsaţi braţele să se mişte – oricum. Dacă vi se  mişcă doar capul, dacă asta este tot ce puteţi face, lăsaţi-l să se mişte.

Lăsaţi acea încredere veche să se dizolve natural – se va duce oricum. Nu mai este nevoie să fie smulsă. Văd că treceţi printr-o uriaşă durere şi nelinişte pentru că încrederea veche este scoasă. Lăsaţi-o să se dizolve natural. Daţi-i voie să plece firesc, iar pe măsură ce faceţi aceasta permiteţi Conştienţei Fiinţei, a fiinţei voastre, să vină.

Ce înseamnă asta? Acestea sunt cuvinte elegante. Ce este Conştienţa Fiinţei? Este Eu Sunt. Este acceptarea voastră înşivă fără a mai trebui să construiţi încredere sau platforme false. Este înţelegerea faptului că, aşa cum a spus şi Tobias mai devreme, nu aţi făcut nimic greşit.

Uneori perspectiva voastră asupra a ceea ce faceţi este destul de interesantă. Voi vă uitaţi de la coadă în loc să vă uitaţi de la cap. O să-i rog pe dragii mei prieteni Yoham (grupul muzical) să vină pe scenă într-o clipă. Îi voi ruga să... cum spuneţi voi... să se dezlănţuie, să se deschidă, să-i dea drumul. (audienţa aplaudă şi ovaţionează) Nu o să fie muzică uşoară, o să fie pe bune! (râsete)

Vreau să explic aici, înainte ca Yoham să vă poarte în călătorie, că l-am cunoscut pe Gerhard de mult timp. El a fost directorul de studii muzicale într-una din Şcolile mele ale Misterelor. El a înţeles esenţa absolut spirituală a muzicii, iar muzica era unul din cele mai importante lucruri pe care le-am făcut la Şcolile Misterelor. Fiecare trebuia să înveţe să cânte la un instrument şi să cânte, pentru că se ajungea la un punct în care cuvintele nu mai erau îndeajuns, în care vorbirea nu mai serveşte la nimic altceva decât să ducă direct în minte. Aşa că fiecare Şcoală a Misterelor pe care am avut-o noi se concentra şi asupra muzicii.

Iar dragul meu prieten Gerhard a îndurat multe cu mine de-a lungul erelor – oh, încă mai este supărat în legătură cu unele întâmplări! (râsete) Mi-a scris şi un cântec odată, un cântec care era mai degrabă un blestem, nu precum binecuvântarea lui Anders! Însă muzica lui a fost mereu magică, spirituală. Şi, de fapt, eu înţeleg că el a scris o carte care a fost prezentată aici – îţi fac puţină publicitate ca să te ajut să treci de problemele vechi pe care le-am avut (râsete) –, dar acum este disponibilă şi este esenţa muzicii sacre.  

Aşa că îi voi ruga pe Yoham să vină pe scenă acum şi voi fi şi eu acolo, dansând printre voi – cu siguranţă nu prin Cauldre, o să găsesc alte picioare prin care să dansez. (râsete; Linda spune: “Să te porţi frumos!”)

Deci 30 de minute de dezlănţuire. 30 de minute în care să permiteţi încrederii vechi să se dizolve şi să permiteţi Noii Energii a Conştienţei Fiinţei să vină. Daţi voie să se petreacă, dragi Shaumbra. Ce loc perfect pe acest vârf de munte, cu Shaumbra, în acest spaţiu sigur şi sacru, cu muzica lui Yoham.

Cu asta, a fost o încântare. Nu mai am nevoie să conferenţiez. Daţi-vă voie să fiţi.

Eu Sunt Cel Ce Sunt, Adamus Saint-Germain.

(aplauze, Yoham începe să cânte)

_________________